Candidati la viata sociala

Articol publicat in sectiunea de articole pe site-ul Patronatului Medicinei Integrative
Pe cat de inclusi in discutii pe atat de exclusi din societate!
…Ne-o spun atat viata reala, de zi cu zi, cat si sansele si oportunitatile destul de scazute pe care le au persoanele cu dizabilitati in Romania.
Una dintre situatiile problematice in societatea noastra consta in situatia socio-economica nesigura a persoanelor cu dizabilitati, venita din lipsa sau insuficienta dezvoltare a serviciilor sociale oferite de stat pentru adultii cu dizabilitati.

Pe de alta parte persoanele cu dizabilitati se confrunta cu atitudini discriminatorii din partea societatii, o atitudine crescuta pe fondul unui proces precar si lacunar de informare si constientizare cu privire la acest segment social marginalizat.

Schimbarea societatii porneste in pasi marunti, intr-un ritm anevoios insa cu siguranta ritmul si durata in timp isi vor lasa amprenta la un moment dat cand vom incepe sa observam primele semne de imbunatatire a conduitei sociale a omului de rand fata de acceptarea persoanei cu dizabilitati.

Totodata schimbarea societatii in masa porneste de la schimbarea intr-un plan axial pe trei coordonate majore: Atitudine, Mentalitate si Comportament.

Partea buna a situatiei problematice tine de faptul ca in prezent avem societati, institutii, ONG-uri si factori sociali care se implica din ce in ce mai mult intr-un complex de problematici cu care se confrunta persoana cu dizabilitati si familia de apartinatori. Partea mai putin buna este ca acesti actori sociali nu sunt suficient…de multi, de ascultati, de sprijinit.

Dar sa parcurgem cateva din probleme reale cu care se confrunta persoanele cu dizabilitati:

  • marginalizarea si riscul ridicat de excluziune sociala,
  • nerespectarea drepturilor lor,
  • neincadrarea intr-un program educational special si adaptat cerintelor si nevoilor lor,
  • lipsa oportunitatilor privind incadrarea in campul muncii,
  • lipsa/insuficienta serviciilor de informare, de formare educationala si profesionala,
  • existenta unor prejudecati cu privire la imaginea si potentialul persoanelor cu dizabilitati,
  • reticenta angajatorilor fata oferirea unor locuri de munca adaptate pentru incadrarea in campul muncii a persoanelor cu dizabilitati,
  • lipsa de suport si increderea a familiilor/apartinatorilor.

Cateva din cauzele ce stau la baza situatiilor problematice de mai sus:

  • lipsa/insuficienta serviciilor sociale oferite de stat pentru persoanele cu dizabilitati,
  • legislatia ambigua si incompleta cu privire la drepturile si incadrarea in campul muncii,
  • informarea lacunara si distorsionata atat a angajatorilor cat si a angajatilor,
  • lipsa de informare la nivel local, regional si national privind aspecte ale economiei sociale,
  • informarea laconica a familiilor cu privire la tipurile de servicii sociale si psihologice pe care le pot accesa.

Astfel, punand accent pe consolidarea justificata a motivatiei pentru incluziunea, acceptarea si participarea persoanelor cu dizabilitati la/in societate cu siguranta cresc sansele si oportunitatile a a actiona la nivelul fiecarei cauze in parte, de a facilita o serie de servicii sociale, de a dezvolta programe educationale specifice si adaptate cerintelor si nevoilor persoanelor cu dizabilitati, de a dezvolta programe de consiliere psihologica individuala si de familie, de a dezvolta programe si cursuri de formare si calificare profesionala cu scopul integrarii persoanelor cu dizabilitati in campul muncii.

Efectul ar fi cu atat mai mult de dorit cu cat ar presupune o dubla participare activa in campul muncii, pe de-o parte a persoanelor cu dizabilitati iar pe de alta parte a multor apartinatori/membri de familie care pot reveni in campul muncii, fiind degrevati de sarcinile de ingrijire a copilului/tanarului cu nevoi speciale.

Astfel de interventii pot duce la stimularea persoanelor cu dizabilitati de a participa activ la educatie, dezvoltare personala si formare profesionala. La celalalt capat al drumul se pot observa si mai ales incuraja rezultate importante in societate precum:

– diminuarea abandonului familial,
– reducerea abandonului scolar,
– imbunatatirea relatiilor dintre apartinatori si persoanele cu dizabilitati prin reducerea gradului de dependendenta;
– cresterea autonomiei atat a familiei/apartinatorilor cat si a persoanelor cu dizabilitati.

Cele de mai sus si cu siguranta multi alti factori pot indrepta societatea si actorii sai intr-o directie dorita si ravnita care pana nu demult a cauzat multa suferinta, multe obstacole si multa respingere, insa o astfel de directie nu poate decat sa schimbe atitudinea refractara a societatii fata de un segment social care are potential crescut de a-si asuma un rol activ in societate si nu doar de a fi etichetati ca fiind persoane cu dizabilitati, oameni pasivi care isi cer drepturile…

Multe dintre ele cu mult incalcate…

Diana MORARU – Psiholog Psihoterapeut
Psihoterapie psihanalitica de cuplu si familie

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Articole, consiliere psihologica, nevoi speciale, psihoterapie de familie și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Va rugam sa ne adresati observatiile sau sugestiile dumneavoastra:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s